„Mierea nebunilor”, arma biologică devenită afrodisiac

Deli bal, sau „mierea nebunilor”, cum a fost numită, este un tip de miere obţinut în urma polenizării unor specii de flori de rododendron.

Cei care consumă inedita delicatesă se vor simţi asemeni unor oameni beţi, deşi efectele pot fi mult mai puternice: oamenii pot avea halucinaţii şi chiar tulburări cardiace.

• Khalifa bin Zayed Al-Nahyan, al doilea președinte al Emiratelor Arabe Unite și conducătorul orașului Abu Dhabi
• „A fi regină este supraestimat”. Regina Iordaniei: „Suntem mai puternici atunci când ascultăm”

Cel puţin o dată la câţiva ani, medicii din regiune se confruntă cu cazuri de intoxicaţie cu „mierea nebunilor” în rândul turiştilor care vor să guste acest produs, dar care nu cunosc bine riscurile.

În trecut, în jurul anului 1700, această miere era exportată în mai multe state din Europa, pentru a fi folosită la îndulcirea diferitelor băuturi, efectul fiind chiar mai puternic decât cel al alcoolului.

Efectele „mierii nebunilor”

Consumată în exces, deli bal poate provoca scăderea tensiunii arteriale, greaţă, ameţeală, leşin, tulburări de vedere, halucinaţii, convulsii şi chiar deces.

Efectele durează chiar şi câteva ore şi pot include de asemenea paralizie a membrelor şi a gurii, salivare abundentă, transpiraţie, vomă, pierderea coordonării şi slăbiciune musculară.

Totuşi, care este secretul? Flori de rododendron pot fi întâlnite în multe ţări, dar aceast sortiment de miere nu se produce decât în Turcia.

Flori de rododendron pe dealurile din Turcia    

Efectul specific, similar unui drog, este produs de o neurotoxină numită graianotoxină, care se regăseşte în nectarul florii.

Dar ea poate fi întâlnită la doar 2-3 specii de rododendron (Rhododendron luteum şi Rhododendron ponticum) din cele peste 700 câte există în lume, explică Suleyman Turedi, medic la Karadeniz Technical University School of Medicine din Trabzon, Turcia, care a studiat peste 200 de cazuri de intoxicaţie cu „mierea nebunilor”.

În Turcia, aceste flori prosperă datorită climei calde şi umede de pe pantele munţilor de lângă Marea Neagră. Albinele care se hrănesc din ele nu sunt atrase şi de alte specii, de aceea mierea care rezultă este pură şi foarte concentrată.

Desigur, „mierea nebunilor” reprezintă un procent foarte mic din producţia totală de miere din Turcia, dar aici mulţi locuitori o folosesc în scop medical.

Regiunea muntoasă Trabzon, din nordul Turciei, unde se produce „mierea nebunilor”    

Turedi spune că este folosită pentru a trata hipertensiunea arterială, bolile de stomac, diabetul, dar şi pentru a spori performanţele sexuale, fiind bine cunoscut efectul ei afrodisiac.

Mierea este preparată şi consumată diferit de sortimentele obişnuite. Nu se pune în ceai şi nici nu se întinde pe pâine, ci se fierbe în lapte şi se consumă apoi înainte de micul dejun, pe stomacul gol, în cantităţi mici, precizează medicul.

Cum au învins câtiva faguri de miere o întreagă armată

„Mierea nebunilor” are o istorie îndelungată în Turcia şi în trecutul îndepărtat a fost folosită chiar ca armă biologică în război, după cum a relatat jurnalistul britanic Johnny Morris, care e experimentat personal efectul acestui produs.

El povesteşte că în anul 67 î.e.n, armata romană a atacat regiunea de lângă Marea Neagră, sub conducerea generalului Pompei.

Locuitorii au găsit o metodă inediată de a scăpa de romani: au pus pe marginea drumului faguri cu „mierea nebunilor”, obţinută din floarea Rhododendron ponticum, iar soldaţii romani le-au mâncat cu plăcere, fără să bănuiască pericolul.  

Întâmplarea este menţionată şi în documentele mai multor istorici ai vremii, printre care Xenofon, Strabon, Pliniu cel Bătrân.

Astfel, intrând într-o stare euforică şi având chiar halucinaţii, invadatorii au fost foarte uşor ucişi sau alungaţi.

Şi în prezent, mierea este cultivată legal şi are consumatorii ei fideli, dar cu toate acestea magazinele de unde poate fi cumpărată sunt destul de greu de găsit.

Borcane care conţin „mierea nebunilor”    

Regiunea Trabzon, situată pitoresc pe coasta Mării Negre, este locul unde aplicultorii produc inclusiv acest sortiment, dar chiar şi aici găsirea unui vânzător poate fi o adevărată vânătoare de comori.

După cum recunoaşte jurnalistul Johnny Morris, efectul mierii este extrem de puternic, putând fi simţit chiar după prima linguriţă. De aceea, apicultorii evită să o vândă străinilor, păstrând-o doar pentru cunoscători. Localnicii, care folosesc mierea ca tratament, ştiu foarte bine cum trebuie s-o consume şi cum să se ferească de excese.

De altfel, gustul ei este deosebit, spune Morris: „mierea nebunilor” este amăruie, provocând o senzaţie de arsură în gât imediat ce este înghiţită.

Vaughn Bryant, expert în polen la Universitatea A&M din Texas, a vrut neapărat să afle exact ce conţine un borcan de deli bal, aşa că a reuşit să comande unul prin Internet, cu ajutorul unui prieten din Turcia.

Una din cele mai importante caracteristici ale acestui tip de miere este că nu e deloc procesată, deci este pură. De aceea, intoxicaţia apare chiar şi dacă doza consumată depăşeşte o singură linguriţă.

De asemenea, precizează Bryant, „mierea nebunilor” este mai proaspătă şi mai puternică vara şi primăvara decât în alt anotimp, cconcentraţia de graianotoxină fiind mai mare în această perioadă.

Deli bal rămâne una din delicatesele, dar şi din misterele Turciei. Iar cei care vor să o guste trebuie să ţină cont că orice lucru bun este indicat să fie consumat în cantităţi mici, orice exces fiind nu doar neplăcut, dar în acest caz chiar riscant pentru sănătate.

Sursa: Modern Farmer